Autor: EUROPE DIRECT Oradea

Ajutoare de stat: Comisia aprobă măsura adoptată de România în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru capitalizarea unei noi bănci de investiții și dezvoltare

Banca urmărește să sprijine dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea și creșterea economică în întreaga economie a României.

 

„Măsura, în valoare de 1,6 miliarde EUR, pe care am aprobat-o astăzi va permite crearea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare, ceea ce va stimula investițiile în țară și, în cele din urmă, va sprijini creșterea economică. Banca va asigura accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii care întâmpină dificultăți în obținerea unui nivel suficient de sprijin de pe piață. Astfel, se va consolida competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în UE, asigurându-se, în același timp, faptul că concurența nu este denaturată în mod nejustificat”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței

 

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei planurile sale de înființare a unei bănci naționale de dezvoltare cu un capital inițial de până la 1,6 miliarde EUR (7,9 miliarde RON). Banca va fi înființată ca entitate deținută integral de stat, cu Ministerul Finanțelor drept acționar; aceasta își va desfășura activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României.

 

Ajutorul se acordă sub forma: (i) unei injecții de capital de până la 608 milioane EUR, din care se estimează că 10 milioane EUR vor fi primite în 2024 în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, (ii) unui grant în valoare de 1,4 milioane EUR și (iii) unor garanții de stat în valoare de 992 de milioane EUR.

 

Detalii în comunicatul de presă.

Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online identificate în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

Astăzi, 30 ianuarie, Comisia și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia și Islanda (rețeaua CPC) au publicat rezultatele unei acțiuni de verificare („sweep”) a site-urilor web de vânzare cu amănuntul. Această verificare a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul care vând produse variind de la textile la produse electronice. 

 

·         42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice;

·         54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii;

·         S-a constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. De exemplu, era vorba de informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine. 23 de site-uri web disimulau informații cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i să își facă un abonament;

·         Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

 

Detalii în comunicatul de presă.

Comisia aprobă reintroducerea schemei de ajutoare de stat acordate de România pentru sprijinirea societăților în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei


Comisia Europeană a stabilit că reintroducerea unei scheme de ajutoare acordate de România pentru a sprijini societățile în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei este conformă cu Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 cu modificările ulterioare din 20 iulie 2022 și 28 octombrie 2022.

Schema constituie o reintroducere a unei măsuri pe care Comisia a aprobat-o inițial în septembrie 2022 (SA.103626) și care a expirat la 31 decembrie 2022. În cadrul schemei, sprijinul public poate fi acordat sub formă de (i) garanții de stat pentru noile împrumuturi acordate și (ii) subvenții directe. România a notificat o serie de modificări aduse schemei inițiale, care vizează în principal: (i) o majorare globală a bugetului cu până la 695 de milioane EUR (3,4 miliarde RON); (ii) reintroducerea schemei până la 31 decembrie 2023 și (iii) o majorare a plafoanelor maxime ale ajutoarelor pentru granturi directe, în conformitate cu cadrul temporar de criză modificat la 28 octombrie 2022. Schema reintrodusă are drept obiectiv să le asigure societăților afectate de perturbarea economiei cauzată de actuala criză geopolitică posibilitatea de a avea acces în continuare la lichidități suficiente.

Detalii în comunicatul de presă.

Ramona Chiriac, șefa RCE în România: „Holocaustul este o moștenire definitorie a istoriei europene, de aceea și combaterea antisemitismului în UE este o responsabilitate comună”


Reprezentanța Comisiei Europene în România a fost miercuri, 25 ianuarie 2023, gazda evenimentului „Holocaust – România își aduce aminte”, având ca scop comemorarea Holocaustului în Europa și în România, dar și cunoașterea adevărului istoric, cel care este esențial pentru dezvoltarea unei societăți favorabile incluziunii, egalității și respectului.

În spiritul rememorării acestei tragedii din istoria Europei, invitatul special al evenimentului organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România a fost Octavian Fulop, unul dintre puținii supraviețuitori ai Holocaustului, încă rămași în viață în România.

Octavian Fulop (92 de ani) a fost internat în lagăr la vârsta de 13 ani și jumătate, în aprilie 1944, împreună cu întreaga familie. A fost închis în următoarele lagăre de concentrare: Melk, Mauthausen și Gunskirchen (toate în Austria), și în lagărul morții de la Auschwitz-Birkenau. A fost eliberat de armata americană din lagărul de la Gunskirchen.

În deschiderea evenimentului, șefa Reprezentanței Comisiei Europene, Ramona Chiriac a declarat: „Prezența domului Fulop astăzi ne onorează si ne smerește profund. Holocaustul este o moștenire definitorie a istoriei europene, de aceea si combaterea antisemitismului în UE este o responsabilitate comună; aceasta necesită eforturi și acțiuni comune la toate nivelurile. Instituțiile și agențiile UE, statele membre, organizațiile internaționale, organizațiile și comunitățile evreiești, precum și actorii din domeniul drepturilor omului și al societății civile au cu toții un rol important în realizarea obiectivelor strategiei. Suntem iată, toți acești reprezentanți aici cu dumneavoastră pentru a nu tăcea, pentru a acționa și pentru a transmite mesajul nostru de solidaritate europeană.”

Octavian Fulop a povestit audienței succesiunea de evenimente în urma cărora a ajuns în lagărul Auschwitz-Birkenau împreună cu întreaga sa familie, dar și ultimele momente petrecute alături de tatăl și de mama sa pe care i-a pierdut acolo. În ianuarie 1945, Octavian Fulop a fost eliberat de armata americană.

„Într-o seară, am auzit niște împușcături. Paza a fugit, lagărul a rămas liber. Dimineața, zona a fost eliberată de trupele americane. Am ieșit patru copii, plini de păduchi, fără acte, în șosea. Armata americană arunca cu ciocolată și țigări.  Nu pot să descriu, nu am cuvinte să descriu ce a însemnat libertatea. Am luat-o după lume, nu știam unde mă duc. De atunci spun că pentru libertate merită dat orice, chiar și viața.

Am sosit în România. Am găsit o mătușă. Din familia mea întreagă, formată din 50-60 de persoane, nu a supraviețuit niciunul. Am supraviețuit singur. Ce am găsit acasă? Din toată averea, toată bunăstarea? Am găsit o poză. A părinților”, a povestit Octavian Fulop.

Detalii în comunicat.

Infringement – Detașarea lucrătorilor: Comisia solicită României și altor 16 state membre să respecte Directiva UE privind asigurarea respectării aplicării Directivei privind detașarea lucrătorilor


Aviz motivat


Comisia a decis să trimită avize motivate României [INFR(2018)2241] și altor 16 state membre în ceea ce privește „Directiva privind asigurarea respectării aplicării Directivei privind detașarea lucrătorilor (2014/67/UE)”. Directiva abordează aspecte legate de combaterea fraudei și a eludării normelor, de accesul la informații și de cooperarea administrativă dintre statele membre ale UE. În special, directiva apără drepturile lucrătorilor detașați și îi protejează de un tratament nefavorabil din partea angajatorului lor în cazul unei acțiuni în justiție sau administrative; protejează drepturile lucrătorilor detașați în situații de subcontractare; asigură aplicarea și colectarea eficace a sancțiunilor administrative și a amenzilor în toate statele membre ale UE.


Statele membre vizate au la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.


Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.


Detalii în comunicatul de presă.

Infringement România: obiectivele naționale pentru 2020 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, respectiv evaluări privind cogenerarea de înaltă eficiență


Scrisori de punere în întârziere

A)    Comisia solicită României și altor 2 state membre să prezinte rapoarte referitoare la obiectivele lor naționale pentru 2020 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică


Comisia a decis astăzi, 26 ianuarie, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere [INFR(2022)2166]  pentru că nu a prezentat un raport complet, în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor climatice, cu privire la îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2020. Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice stabilește cerința ca statele membre să prezinte Comisiei, până la 30 aprilie 2022, un raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie.

 

B)    Eficiență energetică: Comisia solicită României și Poloniei să notifice evaluările lor cuprinzătoare privind cogenerarea de înaltă eficiență

Comisia a decis astăzi, 26 ianuarie, să trimită scrisori de punere în întârziere României [INFR(2022)2161] și Poloniei [INFR(2022)2163] prin care solicită statelor membre să respecte Directiva privind eficiența energetică [Directiva 2012/27/UE]. În special, statele membre ar trebui să dezvolte o infrastructură eficientă de încălzire și răcire și/sau să permită dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea încălzirii și răcirii din căldura reziduală și din surse regenerabile de energie. Statele membre trebuie să efectueze și să prezinte Comisiei o evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii centralizate eficiente. Evaluarea cuprinzătoare trebuie actualizată o dată la cinci ani și notificată Comisiei. Până în prezent, Polonia și România nu au comunicat o evaluare actualizată până la termenul de 31 decembrie 2020.

Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.


Detalii în comunicatul de presă.

Infringement – Comisia solicită României și altor 21 de state membre să se conformeze dispozițiilor din Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist


Scrisoare de punere în întârziere


Comisia a decis să deschidă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând scrisori de punere în întârziere României [INFR(2022)2130] și altor 21 de state membre pentru punerea în aplicare în mod incorect a Regulamentului UE privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist [Regulamentul (UE) 2021/784]. Asigurarea punerii în aplicare în totalitate a regulamentului este un aspect fundamental pentru a împiedica teroriștii să utilizeze în mod abuziv internetul pentru a-și răspândi ideologia, pentru a intimida, a radicaliza și a recruta cetățeni online. Regulamentul prevede un cadru juridic pentru asigurarea eliminării conținutului online cu caracter terorist în termen de o oră de la primirea unui ordin de eliminare emis de o autoritate națională competentă și obligă societățile să ia măsuri speciale atunci când platformele lor sunt expuse la un astfel de conținut.

Statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.


Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.


Detalii în comunicatul de presă.

Infringement România – Reducerea emisiilor generate de mai mulți poluanți atmosferici și protecția adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE (situri Natura 2000)


A)   Scrisoare de punere în întârziere


Aer curat: Comisia solicită României și altor 13 state membre să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici


Comisia solicită României [INFR(2022)2079] și altor state membre să își respecte angajamentele de reducere pentru mai mulți poluanți atmosferici, astfel cum impune Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva privind plafoanele naționale de emisie” sau „Directiva NEC”). Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul în legătură cu care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere celor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate.


B)    Aviz motivat


Protecția naturii: Comisia solicită României să își pună la punct rețeaua Natura 2000


Comisia solicită României [INFR(2019)2138] să asigure o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000, astfel cum se prevede în Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Directiva Habitate impune statelor membre să propună Comisiei situri adecvate de importanță comunitară (SIC) și obligă țările UE să protejeze și să readucă la un stadiu corespunzător de conservare habitatele care joacă un rol vital pentru biodiversitate. România nu a propus încă toate siturile, iar cele pe care le-a propus nu includ în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.


Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.


Detalii în comunicatul de presă.

 

Fiți la curent cu noutățile EUROPE DIRECT Oradea

EUROPE DIRECT Oradea | Copyright ©
Toate drepturile rezervate. Made with ❤️ by the NRGO Web Design team.