Skip to main content

Despre UE

Ce este Uniunea Europeană, cu ce se ocupă și care este parcursul său istoric

Simbolurile UE

Drapelul european înfăţişează 12 stele aurii dispuse în cerc pe fond albastru. Stelele simbolizează idealurile de unitate, solidaritate şi armonie între popoarele Europei.

Imnul european – melodia care simbolizează UE este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis să transpună în muzică versurile poemului „Odă bucuriei”, scris de Friedrich von Schiller în 1785.

Ziua Europei – la 9 mai se aniversează declaraţia Schuman. În cadrul summitului UE de la Milano, din 1985, s-a hotărât ca data de 9 mai să devină Ziua Europei. În fiecare an, la 9 mai, în toată Europa se desfăşoară acţiuni şi festivităţi menite să aducă instituţiile UE mai aproape de cetăţeni şi să consolideze legăturile dintre naţiunile care fac parte din Uniune.

Motto-ul Uniunii Europene, „Unitate în diversitate”, a fost folosit pentru prima dată în anul 2000. Acesta arată că europenii s-au unit pentru a promova pacea şi prosperitatea, acceptând totodată să-şi deschidă spiritul către culturile, tradiţiile şi limbile atât de diverse ale continentului nostru.

Moneda Euro (€) este folosită zilnic de aproximativ 338,6 de milioane de europeni (19 din cele 28 de state membre): Austria (1995), Belgia (1999), Cipru (2008), Estonia (2011), Finlanda (1999), Franţa (1999), Germania (1999), Grecia (2001), Irlanda (1999), Italia (1999), Luxemburg (1999), Malta (2008), Ţările de Jos (1999), Portugalia (1999), Slovacia (2009), Slovenia (2007), Spania (1999), Lituania (2015), fiind dovada cea mai tangibilă a cooperării dintre statele membre.

Procesul decizional în UE

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară (denumită anterior codecizie). Aceasta înseamnă că Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleşi prin vot direct, trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (care reprezintă guvernele celor 27 de state membre). Comisia Europeană elaborează şi implementează legislaţia europeană. Împreună, aceste trei instituţii elaborează politicile şi legislaţia care se aplică în toată Uniunea, prin intermediul „procedurii legislative ordinare” (fosta „codecizie”). În principiu, Comisia propune actele legislative, iar Parlamentul şi Consiliul le adoptă. Ulterior, Comisia şi statele membre le implementează, iar Comisia trebuie să se asigure că legislaţia europeană este corect aplicată.

Tratatele UE stabilesc obiectivele UE, regulile de funcţionare a instituţiilor europene, procedura de luare a deciziilor şi relaţiile existente între Uniune şi statele membre. Tratatele sunt modificate pentru a permite creşterea eficienţei şi transparenţei UE, pentru a pregăti extinderile viitoare şi pentru a introduce noi domenii de cooperare – cum ar fi moneda unică. Principalele tratate sunt:

    Tratatul de la Lisabona

    Data semnării: 13 decembrie 2007
    Data intrării în vigoare: 1 decembrie 2009

      Tratatul de la Nissa

      Data semnării: 26 februarie 2001
      Data intrării în vigoare: 1 februarie 2003

          Tratatul de la Amsterdam

          Data semnării: 2 octombrie 1997
          Data intrării în vigoare: 1 mai 1999

                Tratatul privind Uniunea Europeană – Tratatul de la Maastricht

                Data semnării: 7 februarie 1992
                Data intrării în vigoare: 1 noiembrie 1993

                        Actul Unic European

                        Data semnării: 17 februarie 1986 (Luxemburg) / 28 februarie 1986 (Haga)
                        Data intrării în vigoare: 1 iulie 1987

                          Tratatul de fuziune – Tratatul de la Bruxelles

                          Data semnării: 8 aprilie 1965
                          Data intrării în vigoare: 1 iulie 1967

                            Tratatele de la Roma – Tratatele CEE şi EURATOM

                            Data semnării: 25 martie 1957
                            Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 1958

                              Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului

                              Data semnării: 18 aprilie 1951
                              Data intrării în vigoare: 23 iulie 1952
                              Data expirării: 23 iulie 2002

                              Instituţiile UE

                              UE beneficiază de un cadru instituţional unic în lume, în care: – priorităţile generale sunt stabilite de Consiliul European, care reuneşte liderii naţionali şi europeni; – deputaţii europeni, aleşi prin vot direct, reprezintă interesele cetăţenilor în cadrul Parlamentului European; – interesele Uniunii în ansamblu sunt promovate de Comisia Europeană, ai cărei membri sunt desemnaţi de guvernele naţionale; – guvernele promovează interesele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Elaborarea şi adoptarea legislaţiei europene implică 3 instituţii:
                              1. Parlamentul European, care reprezintă cetăţenii UE şi este ales direct de către aceştia.
                              2. Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre. Preşedinţia Consiliului este deţinută, prin rotaţie, de statele membre.
                              3. Comisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii în ansamblu. Două alte instituţii europene joacă in rol vital:
                              • Curtea de Justiţie garantează respectarea dreptului european
                              • Curtea de Conturi controlează modul de finanţare a activităţilor Uniunii.

                              UE dispune şi de alte instituţii şi organisme interinstituţionale specializate:

                              • Comitetul Economic şi Social European reprezintă societatea civilă, angajatorii şi salariaţii;
                              • Comitetul Regiunilor reprezintă autorităţile regionale şi locale;
                              • Banca Europeană de Investiţii finanţează proiectele de investiţii ale UE şi sprijină întreprinderile mici prin intermediulFondului european de investiţii;
                              • Banca Centrală Europeană răspunde de politica monetară europeană;
                              • Ombudsmanul European investighează plângerile privind proasta administrare de către instituţiile şi organismele UE;
                              • Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor are rolul de a asigura protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor;
                              • Oficiul pentru Publicaţii publică informaţii despre UE;
                              • Oficiul European pentru Selecţia Personalului recrutează personal pentru instituţiile şi organismele UE;
                              • Şcoala Europeană de Administraţie organizează cursuri de formare în diverse domenii pentru personalul instituţiilor UE;
                              • numeroase agenţii specializate şi organisme descentralizate desfăşoară o serie de activităţi de natură tehnică, ştiinţifică sau de gestionare;
                              • Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) îi oferă sprijin Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, funcţie deţinută în prezent de Federica Mogherini. Aceasta conduce lucrările Consiliului Afaceri Externe şi trasează direcţiile politicii externe şi de securitate comune, asigurând, în acelaşi timp, consistenţa şi coordonarea acţiunilor desfăşurate de UE pe plan extern.

                              Informaţiile sunt preluate de pe https://europa.eu/european-union/about-eu_ro. Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesaţi link-ul.