Skip to main content

Despre mobilitatea forței de muncă în perioada postpandemcă cu Csaba Békési, Director Executiv AJOFM Bihor

| EUROPE DIRECT Oradea |

Cum se prezintă piața muncii după schimbările produse în ultimii 2 ani și cum e susținută mobilitatea forței de muncă la nivelul Uniunii Europene? 

Expert Talk cu Csaba Békési, Director executiv AJOFM Bihor

Piața muncii are un rol extrem de important în dezvoltarea social-economică a unui stat, în timp ce mobilitatea forței de muncă reprezintă un avantaj de care ne putem bucura la nivelul Uniunii Europene. Sunt o mulțime de oportunități în piața muncii, dar și greutăți pe care le-am întâmpinat în contextul pandemiei de coronavirus. Cum am reușit să le facem față în ultimii 2 ani de pandemie? Dar după Brexit? Care e situația tinerilor care își caută un loc de muncă și ce așteptări să avem de la piața muncii în viitorul pe care mulți îl consideră dominat de automatizări.

Într-un nou interviu Expert Talk, realizat în cadrul programului EUROPE DIRECT Oradea, am obținut răspunsuri la aceste întrebări din partea directorului executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, Csaba Békési, cel care a observat impactul direct al pandemiei de coronavirus asupra pieței muncii la nivelul județului dar și la nivelul municipiului Oradea. 

În ultimii 2 ani am fost nevoiți să ne obișnuim cu foarte multe schimbări, dar și să adoptăm la nivel național diverse măsuri. Cele mai multe s-au luat la nivel sanitar, urmate fiind de cele aplicate în piața muncii. Pandemia și-a pus amprenta extrem de puternic asupra pieței muncii. Cifrele sunt cele care dovedesc concret acest aspect. Conform directorului AJOFM Bihor, Csaba Békési, în primul an de pandemie vorbeam de peste 50.000 de șomeri la nivel de județ, beneficiari ai șomajului tehnic, în contextul în care Bihorul avea circa 180.000 de salariați, ceea ce înseamnă că aproape o treime din salariații județului s-au aflat în șomaj tehnic. A fost nevoie de măsuri care să aducă stabilitate economică, dar și de sprijin pentru angajații români care fie nu au mai avut unde să meargă la muncă, fie nu au avut cu cine să îi lase pe copii acasă, în contextul în care și învățământul s-a mutat în mediul online. Șomajul tehnic sau modelul Kurzarbeit au fost măsuri luate la nivel național, menite să aducă un echilibru în piața muncii. 

Găsitul unui loc de muncă a însemnat un proces ceva mai dificil în primul an de pandemie în multe domenii de activitate. Cu toții avem nevoie de un job care să ne asigure un venit și adesea ne întrebăm unde ar fi cel mai bine să îl căutăm? Într-un loc ce asigură transparența, asemeni spuselor directorului AJOFM Bihor, Csaba Békési: 

„AJOFM este o entitate care asigură transparență pe piața locurilor de muncă. Orice angajator care are un loc de muncă, are obligația să îl declare la agenția județeană. Agenția având locuri de muncă libere comunicate de către angajator, este cea sub egida căreia, cererea și oferta de forță de muncă, într-un cadru extrem de transparent se pot întâlni.” 

Apartenența la UE a țării noastre asigură mobilitatea forței de muncă echitabile în Europa. Comisia Europeană a inființat în 1993 rețeaua EURES al cărei obiectiv este tocmai, facilitarea liberei circulaţii a lucratorilor pe piața europeană a muncii. Din această rețea face parte și țara noastră prin intermediul agențiilor județene pentru ocupare forței de muncă. Dar cum funcționează EURES, cum facilitează această rețea mobilitatea forței de muncă la nivelul Uniunii Europene? Conform directorului AJOFM Bihor „în fiecare agenție județeană există un consilier EURES. Acesta ajută în vizualizarea locurilor de muncă vacante, în prezentarea condițiilor, poate lua legătura cu angajatorul, poate facilita o selecție, o recrutare a personalului, te poate ajuta să îți întocmești CV-ul și scrisoarea de intenție în limba țării angajatorului. EURES este o platformă europeană care asigură transparența și libera circulație a forței de muncă, în condiții legale, o rețea care asigură și autenticitatea angajatorului. Au existat din păcate multe situații în care cei care își căutau un loc de muncă în străinătate, au fost victimele unor înșelătorii. EURES vine și în ajutorul angajatorilor. Potrivit spuselor directorului AJOFM Bihor, pot fi organizate selecții locale de către agențiile județene, tocmai pentru a facilita întâlnirea angajator-potențiali angajați. 

Așadar, avem accesul liber în piața muncii din Uniunea Europeană, ceea ce constituie mai multe oportunități, mai ales pentru cei dispuși să plece din țară. Românii sunt cunoscuți ca fiind deschiși în fața mobilității pe piața muncii și chiar numeroși în străinătate. Principala motivație pentru aceștia este câștigul salarial mai mare în alte țări, raportat la a noastră. Pe lângă asigurarea unor venituri mai mari, conform celor spuse de directorul AJOFM Bihor, Csaba Békési, România va reuși să își păstreze forța de muncă dacă își va schimba mentalitatea: 

„Este cea mai mare provocare a noastră în piața muncii, această rezolvare a problemei necesarului forței de muncă, chiar și în Oradea, chiar și în județul Bihor, unde vedem că lună de lună intră cetățeni din spațiul UE, tot mai mulți. Suntem pe direcția cea bună, dar trebuie să ne mai dezvoltăm ca și societate. Ne dorim instituții funcționale, respectarea cetățeanului, școli și un sistem sanitar puternic, infrastructură rutieră ca afară. Toate acestea se fac cu resurse financiare și în timp. Dar nu și dacă în societate susținem un sistem nesănătos, poate câteodată corupt(…) Fiecare avem rolul nostru și noi, asemeni celorlalți (alte țări), trebuie să încetăm să încurajăm lipsa educației sau pe cei care driblează societatea modernă și civilizată. Trebuie să sesizăm astfel de situații. Asta e soluția noastră, puterea exemplului.”

Pe lângă pandemia de coronavirus a mai existat o schimbare majoră cu care ne-am confuntat, și anume, Brexitul. La nivelul județului Bihor, impactul nu a fost atât de puternic, conform directorului AJOFM Bihor, pentru că nu am fost atât de prezenți în piața muncii din Marea Britanie. Referitor la noua condiție pe care românii care vor să lucreze în Marea Britanie trebuie să o îndeplinească, directorul AJOFM Bihor susține că viza de lucru impusă de la 1 ianuarie 2022 este relativ ușor de obținut. Totodată, Csaba Békési este de părere că Marea Britanie se va arăta în continuare deschisă în fața forței de muncă din România sau alte state membre UE, pentru că se confruntă cu un proces alert de îmbătrânire a populației:

„Toată Europa îmbătrânește, vorbim de o tendință rapidă, care corelată cu migrația pe fondul muncii, ne pune într-o situație foarte grea. Îmbătrânește populația, ceea ce este bine, dar apar tot mai puține noi generații și implicit forță de muncă. Apar probleme în sustenabilitatea sistemului de pensii, a asigurărilor sociale, a sistemului sanitar. Presiunea e atât de mare pe piața forței de muncă, inclusiv în Marea Britanie, încât există în continuare o deschidere mare spre forța de muncă din alte state.”

Știm că ne îmbătrânește populația, la nivel de continent, și implicit, știm că viitorul este asigurat în mare parte de actuala generație tânără, cea care potrivit directorului AJOFM  Bihor, se îndreaptă spre job-uri provocatoare, caută flexibilitate, urăște monotonia și se îndreaptă spre job-uri care implică munca în echipă și proiectele. În ceea ce privește angajatorii, Csaba Békési crede că aceștia trebuie să se calibreze la așteptările pieței muncii actuale, să se pregătească pentru tinerii care ajung în piața muncii și să accepte că vor angaja tot mai rar competențe și tot mai mult atitudini. 

Una dintre provocările societății noastre, în următoarea perioadă ar trebui să fie conform directorului AJOFM Bihor, preocuparea angajatorului față de bunăstarea angajatului: 

„Prea puțin ne-am ocupat de asta, mergând pe principiul mai sunt alții la ușă. Dar forța de muncă este cea mai importantă. Degeaba ai cea mai nouă tehnologie, resursă financiară infinită, dacă nu ai pe cineva care să apese acel buton. Bunăstarea angajatului trebuie să fie o prioritate, să acceptăm și posibilitatea de a lucra la distanță, de a lucra în telemuncă, sau la domiciliu. Fără forță de muncă, economia nu face niciun pas.”

Viitorul în piața muncii înseamnă și automatizare, ceea ce reprezintă o consecință a evoluției societății, după cum o vede Csaba Békési: 

„Ne îndreptăm tot mai mult spre automatizare. Piața forței de muncă se îndreaptă spre o lume în care pentru fiecare robot pus în funcțiune, care înlătură forța de muncă umană, vom plăti o taxă de solidaritate și vom ajunge la un moment dat când aceste automatizări vor susține societatea. E normal, e evoluția societății, dar nu înseamnă că dispar toate locurile de muncă, ba chiar vor apărea altele.”

Oportunități sunt și vor fi în continuare. Trebuie doar să ne străduim în căutarea unui loc de muncă și cu siguranță îl vom găsi pe cel potrivit pentru noi, în funcție de pregătirea noastră, de ce știm să facem, fie în țară, fie în străinătate. Dar să nu ne limităm doar la ce știm și suntem buni în prezent, ci asemeni îndemnului directorului AJOFM Bihor, Csaba Békési, să fim tot mai determinați să învățăm pe tot parcursul vieții. 

Articole similare

Comisia aprobă planul de redresare și reziliență modificat al României, în valoare de 28,5 miliarde EUR, care include un capitol privind REPowerEU

Astăzi, 21 noiembrie, Comisia a evaluat pozitiv planul de redresare și reziliență modificat al României, care include un capitol privind REPowerEU. Finanțarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde EUR (14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi), planul cuprinzând 66 de reforme și 111 investiții.

COMPLETARE – INVITAȚIE – 20 noiembrie, ora 10.00 – Expoziția Artin/Sane, găzduită de Reprezentanța Comisiei Europene în România

 În perioada 20-24 noiembrie 2023, Reprezentanța Comisiei Europene în România găzduiește expoziția Artin/Sane, compusă din 24 de picturi realizate de persoane cu afecțiuni psihice. 

Comisia prezintă un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, care include granturi și împrumuturi în valoare de 6 miliarde

 Comisia prezintă un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, care include granturi și împrumuturi în valoare de 6 miliarde EUR, pentru a accelera convergența economică a acestei regiuni cu UE.